După aproape 6 luni de pauză, în urma unor reproşuri pe care le-am primit, am decis să rup tăcerea şi să revin cu cârcotelile mele …
Pauza destul de lungă de exprimare internautică nu mi-a fost impusă decât de lipsa de timp fizic şi mai ales de lehamitea de a mai comenta şi eu ceea ce toată lumea din ţara asta dezbate pe la toate colţurile de stradă.
Nu am avut nici un chef să mai zic ceva despre Boc, Udrea şi Băsescu – se găsesc, zi de zi, ceas de ceas, tot mai mulţi analişti, infinit mai bine plătiţi ca mine, care se iţesc pe ecranele TV şi care dezbat subiectul pe toate feţele -, nici despre nimicnicia la care a ajuns echipa mea de suflet, Dinamo – şi se pare că nici în anul ce vine nu avem speranţe de mai bine, cu Ando cu tot -, nici despre criză, TVA-ul mărit, căderea şi revenirea monedei naţionale sau alte subiecte la modă. Nu am dat doi bani pe blonda lui Bote (despre care am aflat din presă că e doar o semianalfabetă tunată , conform informaţiilor furnizate chiar de către piţipoancă despre “prodigioasa” sa activitate şcolară) şi nici nu m-a interesat în vreun fel în ce mod mai găsesc cocalarii şi gunoaiele societăţii să intre în casele noastre pe calea undelor herţiene …
Tot ce am urmărit în acestă perioadă de absenţă de pe net au fost creşterea micii mele vuvuzele, educaţia şi dezvoltarea piciului meu, precum şi supravieţuirea mea şi a soţiei mele în perioada tulbure prin care trecem cu toţii şi nu reuşim să ieşim.
Şi, că tot veni vorba de vuvuzele, nu am putut rata Mondialul de fotbal din Africa de Sud…
Meciuri multe, surprize mai mari (Uruguay în semifinale) sau mai mici ( Franţa şi Italia trimise acasă din prima etapă, ca ocupante a ultimelor locuri în grupele lor) … momente de sclipire (victoria Serbiei cu Germania sau a Elveţiei cu Spania) sau de cădere liberă (Anglia şi Argentina, ambele în meciurile cu Germania) …. echipe mici care au devenit - prin multă muncă – team-uri de temut (Ghana, Japonia, Paraguay, Slovacia, Uruguay, Noua Zeelandă – care nu a pierdut nici un meci în grupă !!!) sau deziluzii (Brazilia, Portugalia, Anglia) … goluri fabuloase (Maicon – cu RPD Coreeană, Tevez – golul 3 cu Mexic, Van Bronkhorst – cu Uruguay) sau gafe imense (portarul Angliei, Green, în meciul cu SUA) … arbitraje (majoritatea) de mare calitate sau sub orice jenă (golul 1, din off-side, al lui Tevez cu Mexicul) … jucători care au impresionat (D. Villa, A. Gyan, Honda) sau vedete scăpătate (Messi, C. Ronaldo, Gerrard, Rooney) …
Toate acestea sub un bombardament auditiv fără precedent. Vuvuzelele – inamicul nr. 1 al publicului din fotoliu ce rade o bere rece în timpul partidelor mult-aşteptate (sper să nu poposească şi pe la noi moda stupidă a acestor instrumente infernale de făcut zgomot).
Acum, că a rămas să se stabilească numai numele adversarei Olandei din finala mare, fiind de ales între Spania şi Germania (ce meci ne aşteaptă !!!), avem de a face cu o afacere între noi, europenii … ce va duce la o premieră: Cupa Mondială va fi cucerită de o echipă europeană, pentru prima dată, în afara Europei. Europa rules!!!!
Aşadar, cu scuzele de rigoare pentru cei care aşteptau un semn de viaţă de la mine şi cu înţelegerea celor care mi-au înţeles motivele de inactivitate internautică, nu-mi rămâne decât să vă învit să ne bucurăm de cele 3 meciuri ce mai sunt de disputat în Africa de Sud … şi să vă urez concediu plăcut, că tot o veni şi vara, odată, şi pe la noi !…
Cu bine şi pe curând!